”Furtuna” de Alex Mirutziu, selectat în cadrul Competiției Naționale de Scurtmetraj BIEFF 2024
Proiecție: 27 septembrie 2024, la Cinemateca Eforie, București
Este al patrulea an în care experimentele cinematografice autohtone cuceresc marile ecrane din București, în cadrul Competiției Naționale de Scurtmetraj a BIEFF. Unsprezece filme aparte, ale unor cineaști și artiști vizuali care provoacă ecranul, concurează anul acesta pentru Premiul Competiției Naționale de Scurtmetraj.
„Ceva se întâmplă cu cinemaul românesc. Nu cu mult timp în urmă, o competiție națională a BIEFF ar fi fost greu de crezut; o ediție ca aceasta, cu 11 scurtmetraje în Competiția Națională și cinci lungmetraje românești prezentate în diferite categorii, ar fi fost de neînchipuit.
Festivalul a ajuns deja la a patra ediție a Competiției Naționale; 2021, anul (pandemic) de început, pare să fi fost o cu totul altă epocă. De atunci și până acum, BIEFF face ceva într-adevăr neobișnuit pentru cultura română – privește cu mare atenție video eseuri, filme coregrafice, experimente în animație, suite foto, filme jurnal, artă video, found footage, nonficțiune și non-narațiune și le înțelege, cercetează și, mai ales, sărbătorește ca fiind cinema. Anul acesta, mai mult ca oricând, cinemaul Competiției Naționale ia tot atâtea forme câte filme“, spune Călin Boto, curatorul Competiției Naționale BIEFF 2024.
Selecționate din peste 85 de filme românești înscrise la această ediție, cele 11 scurtmetraje autohtone din competiție vor putea fi urmărite în cadrul a două programe distincte, ambele programate la Cinemateca Eforie, în datele de 27 și 28 septembrie.
În primul program competițional, publicul va putea vedea scurtmetrajul documentar ”Despre imposibilitatea unui omagiu”, în regia Xandrei Popescu, care a avut premiera mondială în cadrul Festivalului de Film de la Locarno. Xandra Popescu se întoarce la BIEFF cu portretul lui Ion Tugearu, unul dintre cei mai mari dansatori și coregrafi români, denumit „prințul baletului românesc”, prim-solist al Operei Naționale care de aproape 60 de ani dansează, coregrafiază și formează artiști din zona baletului, dar și a dansului contemporan.
În ”Furtuna”, artistul Alex Mirutziu provoacă noțiunile de limbaj și reprezentare printr-un film sincron culturii contemporane a teaser-elor, reflectând asupra naturii tandre și maleabile a fizicului masculin. Un film care se află la granița dintre fenomenul contemporan al teaser-elor și moștenirea stilului vizual al Germaine Dulac, punând accent pe libertatea absolută în imagini și analogii. Ritmul său alert contrastează cu elemente de camp nesofisticat, interpretări exagerate și reflecții percutante asupra mortalității și singurătății. Scenele funcționează atât ca concluzie, cât și ca preludiu, prezentând secvente rapide și impactante, precum și flash-uri de text care surprind un stoicism brut, imersat în complexitatea renunțării la control. Am încercat să îmbin anxietatea cu tendințele impulsive, evocând un sentiment de demnitate care pare să emane din fiecare cadru. Obiectivul meu, la nivel teoretic, a fost să dizolv atmosfera densă prezentă în timpul creației, eliminând superficialitatea și constrângerile limbajului, îmbrățișând un sine mai liber, care ignoră normele societății și preocupările materiale. Textul și vocile din film reflectă o luptă pentru controlul asupra corpurilor și dorințelor, expresiile lor contamineza esența filmului. Această lucrare este profund legată de circumstanțele în care a fost creată, reflectând experiențele și identitatea mea personală. Explorează teme precum permeabilitatea, natura tandră și maleabilă a fizicului masculin, înclinația sa de a se abate de la plăcerile convenționale dictate de orgasm și satisfacția derivată din erodarea unor granițe specifice ale corpului.
În scurtmetrajul nonficțional ”Vakhtanguri”, Valeriu Adimei urmărește povestea unui cuplu queer din Tbilisi și încercarea lor de a găsi un loc căruia să îi spună acasă în Bruxelles.
”Lucky Girl Syndrome” surprinde un moment specific din viața autoarei Raya al Souliman, relocarea în altă țară și relația cu noul oraș, iar în ”Adio, încredere”, Mădălina Zaharia face o analiză a noțiunii de „încredere” descompusă în termeni vizuali și lingvistici.
În cel de-al doilea program competițional dedicat filmelor românești, spectatorii se reîntâlnesc cu Teona Galgoțiu, câștigătoarea de anul trecut a Premiului Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj (“Vreau să sparg sera”), care revine la BIEFF cu cel mai nou scurtmetraj al său, ”Clare’s Decision Not to Get Up”, un protest împotriva nevoii de mișcare permanente.
În filmul lor coregrafic ”Repetiții pentru pace”, artiștii vizuali Anca Benera și Arnold Estefan ne introduc în viața performativ-cotidiană din Cincu, un sat din centrul Transilvaniei, unde o bază militară NATO coexistă cu peisajul pastoral și modul de viață arhaic. Inspirat din istoria rețelelor de internet dintr-un orășel din România, ”Surge of Transference” al lui Geo Barcan își imaginează sfârșitului capitalismului târziu și începutul unui viitor peer-to-peer offline, neguvernat de niciun software sau hardware. Cu ”A Dying Leaf Should Be Able to Carry the Weight of the World”, Thea Lazăr invită privitorul într-un tur al „Grădinii celor cinci continente” din Cluj-Napoca, acolo unde istoria neștiută a plantelor ne poate spune la fel de multe atât despre trecut, cât și despre viitor. În ”Asfalt”, filmat în format Super 8, Bogdan Georgian Alexandru documentează munca de o viață a unui fost asfaltator, așadar povestea drumurilor pe care le parcurgem zilnic, iar în ”Saint George” al cineastei Alle Dicu facem cunoștință cu trei tinere femei care, fascinate fiind de „peisajele” hazardului de pe suprafețe de marmură, se învață reciproc cum să privească.
Juriul care va evalua filmele incluse în competiția națională a BIEFF 2024 și va desemna câștigătorul premiului pentru cel mai bun scurtmetraj românesc va fi compus din Aleksandra Lawska, curatoare independentă de origine poloneză specializată în lucrul cu filmul de scurtmetraj și fostă colaboratoare a unor a unor festivaluri precum Short Waves Festival Poznan, Festival du nouveau cinéma de Montréal, Glasgow Short Film Festival, Lago Film Fest, Michel Rensen, programator de film și consultant de scenarii de origine olandeză, actualmente coordonator de program al festivalului Go Short Nijmegen și fost colaborator al unor festivaluri precum Cork International Film Festival, Leiden Shorts, Encounters Film Festival, și Radu Pervolovici, director al Fundației Culturale META, coordonator al Rezidenței internaționale de creație audiovizuală de la Slon, precum și al proiectului MagiC Carpets România, care se desfășoară sub forma unei rezidențe internaționale de creație experimentală audio-video.
Bilete disponibile pe eventbook.ro