Filtering by Tag: Doings for a Living

O sută de lucrări ce abordează teme queer, într-o expoziție-eveniment la Combinatul Fondului Plastic din București

Added on by Alex Mirutziu.

SIMȚI ~ ALUNECI ~ CÂNȚI (1- 245)

4 decembrie 2021 - 19 ianuarie 2022

Artiști:

Apparatus 22, Alex Bodea, Ștefan Botez, Patrick Brăila, Cornel Brudașcu, Irina Bujor, Liviu Bulea, Andrei Chintilă, Lorena Cocioni, Raluca Ilaria Demetrescu, Georgiana Dobre & Kjersti Vetterstad, Paul Dunca / Paula Dunker, Julio Elvisey Pisică, Vergine Santa Frida, Alex Horghidan, Limba semnelor de întrebare / The Language of Question Marks, Luca Istodor, Hortensia Mi Kafchin, Katja Lee Eliad, Mihai Lukács, Mihai Mihalcea, Alex Mirutziu, Sebastian Moldovan, Paul Mureșan, Vasile Mureșan (Murivale), Ioana Nemeș, Mircea Nicolae, Adrian Oncu, Sorin Oncu, Ileana Pașcalău, Manuel Pelmuș, Adina Pintilie, Veda Popovici, Lea Rasovszky, Flaviu Rogojan, Miron Schmückle, Aris Tureac, Mihaela Vasiliu (Chlorys)

Curator:

Kilobase Bucharest

Combinatul Fondului Plastic - strada Băiculești, nr. 29, București

Program: miercuri - duminică, 13:00 - 19:00

Switch Lab - strada Ion Brezoianu 23-25 / Palatul Universul, etaj 5

Program: miercuri - duminică, 12:00 - 17:00

(excepție fac zilele 23, 24, 25, 26 și 31 decembrie 2021 și 1, 2, 3 ianuarie 2022)

[RO]

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?], în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), prezintă prima expoziție din seria Simți ~ Aluneci ~ Cânți (1- 245), în perioada 4 decembrie 2021 - 19 ianuarie 2022, la Combinatul Fondului Plastic (strada Băiculești 29, București).

Simți ~ Aluneci ~ Cânți (1- 245) include peste 100 de lucrări și serii produse de 38 de artiști/ artiste/ artistx și colective și este unul dintre rezultatele vizibile, în format de expoziție, ale cercetării despre practici artistice queer în România, în intervalul de 20 de ani de la un moment important în istoria politică recentă: decriminalizarea relațiilor între persoane de același sex odată cu abrogarea articolului 200 din Codul Penal, în 2001.

În bunul spirit fluid TRIUMF AMIRIA, duo-ul curatorial KILOBASE BUCHAREST – format din Dragoș Olea (de asemenea curator al secțiunii de arte vizuale Triumf Amiria) și Sandra Demetrescu, co-curatoare a expoziției și chief curator MNAC, – a selectat lucrări produse de artiști care se identifică queer, lucrări care abordează teme queer sau lucrări realizate într-o cheie critică, sau cu intenția de a pune în mișcare procese de schimbare.

Expoziția se poate decoda în nenumărate feluri:

*) un puzzle multidimensional în care coexistă și plutesc în dialog aproximativ 245 de scene narative queer în care dragostea, empatia și spiritul critic sunt ridicate la putere hiperbolică

*) un forum absolut necesar ~ fragil ~ prețios în continuă reformulare în care granițele între spațiul public (agora) și cel privat se topesc și se reiterează succesiv datorită lucrărilor și datorită unei arhitecturi de expoziție aventuroase ~ magice ~ surprinzătoare realizate împreună cu arhitecta Laura Paraschiv / CIRCA 1703 -3071

*) o retrospectivă nonlineară așteptată ~ neașteptată ~ imersivă a două decenii de producție artistică queer, în care temele nu au fost impuse de un grid preformatat, ci s-au ridicat la suprafață progresiv, în urma cercetării în profunzime și a discuțiilor cu artiștii.

*) o celebrare fără festivisme în care ești invitat să simți ~ aluneci ~ cânți printr-un repertoriu vast de expresii artistice queer despre identitate, dorință, traumă, ecologie, ritualuri și vindecare, viitor în cele mai progresiste forme, diferență, stigmatizare, rasism, sistemul artei contemporane, recuperarea spațiului public, dezmembrarea definițiilor și a normelor opresive, limbaj și neologismele unui vocabular extins, fluiditate, generozitate.

Procesul de documentare și producție a fost intens – accelerat ~ complex ~ entuziasmant, dar și epuizant, pe alocuri. Curatorii au avut de consultat, citit și procesat nenumărate portofolii, site-uri, materiale de presă din media culturală, materiale video și interviuri online cu artiștii, dar și discuții cu aceștia. La explorarea peisajului media care a scris despre practici queer în cele două decenii incluse în cercetare au participat și câțiva studenți voluntari de la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI).

„Coagularea unei expoziții sau, mai precis spus, al unui set de expoziții într-o stare „in-between” – fluidă, miria-narativă și tentaculară, precum SIMȚI ~ ALUNECI ~ CÂNȚI – a presupus lucrul în profunzime cu mai multe comunități artistice, fiind ghidați la tot pasul de mai multe întrebări: cine sunt, sau trebuie să fie, artiștii invitați având în vedere că bugetul inițial includea 30 de poziții artistice? Cum putem să prezentăm în expoziție un spectru cât mai generos, nuanțat și surprinzător de lucrări despre subiecte queer și procese artistice de queering / „queerificare”? Cum să menținem o balanță constructivă între voci care au contribuit consistent la discursuri queer în România, dar și internațional, în cele două decenii cuprinse în cercetare, precum și voci emergente, între numeroase expresii de gen etc”, explică membrii Kilobase Bucharest.

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?] este un proiect de recuperare a producției culturale queer din ultimii 20 de ani care se axează pe trei direcții: literatură, arte vizuale și arte performative, realizat de Asociația MozaiQ în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național de Artă Contemporană, Centrul de Teatru Educațional Replika și artista Kjertsi Vetterstad (Norvegia). Proiectul propune, de-a lungul anului 2021, o serie de evenimente menite a sublinia importanța culturii queer în ultimele decenii, dar și a încuraja producția culturală nouă prin expoziții, ateliere, tururi ghidate, spectacole de teatru și performance-uri, lecturi publice și evenimente de networking.

[EN]

TRIUMF AMIRIA. The Museum of Queer Culture [?], in partnership with the National Museum of Contemporary Art (MNAC Bucharest), present the first exhibition in the series You Feel ~ And Drift ~ And Sing (1- 245), which includes over 100 artworks and series produced by 38 artists/artistx and collectives and is one of the visible results, in exhibition format, of research on queer artistic practices in Romania, in the 20 years since an important moment in the recent political history: the decriminalisation of same-sex relationships with the repeal of Article 200 of the Criminal Code in 2001. 

In the good fluid spirit of TRIUMF AMIRIA, the curatorial duo KILOBASE BUCHAREST - comprised of Dragoș Olea (also curator of the Triumf Amiria visual arts section) and Sandra Demetrescu, co-curator of the exhibition and chief curator of MNAC Bucharest, - have selected artworks produced by artists who identify as queer, works that address queer themes or that were made in a critical key, or with the intention of setting processes of change in motion.

The exhibition can be decoded in numerous ways:

*) a multidimensional puzzle in which some 245 queer narrative scenes coexist and float in dialogue in which love, empathy and critical spirit are raised to hyperbolic power

*) an absolutely necessary ~ fragile ~ precious forum in constant reformulation in which the boundaries between the public (agora) and the private space melt and are successively reiterated due to the works and to an adventurous ~ magical ~ surprising exhibition architecture created with the architect Laura Paraschiv / CIRCA 1703 -3071

*) an expected ~ unexpected ~ immersive non-linear retrospective of two decades of queer artistic production, in which themes were not imposed by a pre-formed grid, but rose to the surface progressively, following in-depth research and discussions with artists.

*) a celebration without festivities in which you are invited to feel ~ drift ~ sing through a vast repertoire of queer artistic expressions about identity, desire, trauma, ecology, ritual and healing, the future in its most progressive forms, difference, stigma, racism, the contemporary art system, reclaiming public space, dismantling oppressive definitions and norms, language and the neologisms of an expanded vocabulary, fluidity, generosity.

The process of documentation and production has been intense - accelerated ~ complex ~ exciting, but also exhausting at times. The curators had to consult, read and process countless portfolios, websites, cultural media press materials, videos and online interviews with artists, as well as conversations with them. Several student volunteers from the Center for Excellence in the Study of the Image (CESI) participated in the exploration of the media landscape that reported on queer practices over the two decades included in the research. 

"The coalescence of an exhibition or, more accurately, a set of exhibitions into an «in-between» state - fluid, myriad-narrative and sprawling, like YOU FEEL ~ AND DRIFT ~ AND SING - involved working in depth with several artistic communities, being guided at every step by several questions: who are, or should be, the invited artists given that the initial budget included 30 artistic positions? How can we present a generous, nuanced and surprising spectrum of work on queer subjects and queering/queer artistic processes in the exhibition? How can we maintain a constructive balance between voices that have consistently contributed to queer discourses in Romania, as well as internationally, in the two decades covered by the research, as well as emerging voices, among numerous gender expressions, etc", explain the members of Kilobase Bucharest.

TRIUMF AMIRIA. The Museum of Queer Culture [?] is a recuperation project of queer cultural production from the last 20 years focusing on three directions: literature, visual arts and performing arts, carried out by the MozaiQ Association in partnership with the National Museum of Romanian Literature, the National Museum of Contemporary Art, the Replika Educational Theatre Centre and the artist Kjertsi Vetterstad (Norway). Throughout 2021, the project proposes a series of events aimed at highlighting the importance of queer culture over the last decades, as well as encouraging new cultural production through exhibitions, workshops, guided tours, theatre performances, public readings and networking events.

[photo credit: Serioja Bocsok]

Fragments from "The Infection of Identity in the Age of the Body Docile / Quarantined / Without Organs" exhibition review by Raluca Oancea (Nestor) for Revista ARTA

Added on by Alex Mirutziu.
ALEX MIRUTZIU - DOINGS FOR A LIVING, 2018, CHROMOGENIC PRINT 100X70CM

ALEX MIRUTZIU - DOINGS FOR A LIVING, 2018, CHROMOGENIC PRINT 100X70CM

[EN]

“Cluj-based artist Alex Mirutziu showcases a similar process, on the same trajectory of finitude and transgression. In his two works exhibited in Bucharest, he tests the limits of the body, gender identity, and sexual orientation. In Feeding the horses of all heroes, 2010, a performance recorded at the Accademia di Romania in Rome, a conservative, institution, the artist engages in a cathartic exercise of fall and recovery. Crossdressing as a model, a predefined object of admiration, and armed with the proper attire (high heels, provocative clothing, absent, inscrutable gaze), he traverses a catwalk under the audience’s attentive gaze. Even though, for a short time, he seems to conform to the identity of a celebrity specialized in apparent living, Mirutziu breaks the rhythmic walk through an unexpected fall (with the sound of a dramatic, dissonant metallic sound), which then repeats rhythmically. This ritual of falling (the existential coordinate philosophers associate with the loss of the authentic self in favor of impersonal qualities: what people saythinkwear) seems to invoke not just the artist’s condition and the fashion industry, but the entire society of the spectacle (Guy Debord) in which we find ourselves today hooked up as devices, docile bodies, organs, anesthetized and isolated spectators, premanufactured identities.

The contrast between fall and recovery brings into discussion Mirutziu’s research on the struggle of writer Iris Murdoch with memory loss and Alzheimer’s, confirming the artist’s ability to unconceal human finitude, the limits of the body, the will, language, endurance, of recovering the beauty and heroism that are inevitably concealed in error, in human frailty. This same contrast reveals a new kind of tension, the human being’s tension between verticality and horizontality. In this sense, Mirutziu adheres, like Baitaille and Rosalind Kraus, to an aesthetics of the unformed, of basic materialism, an aesthetics of recovering the body and its fluids. Its goal is to overcome idealism and prudishness, to become horizontal, accept the fact that even though our heads point to the sky, our link to the earth, to the horizontal, remains essential.

The same revelation of modern humans’ infatuation with having surpassed the animal stage, the biological mouth-anus axis – having emancipated themselves from the horizontal – also animates the portrait Doings for a Living (2018). The image functions after the model of Deleuze’s gros plan, laid bare in his books on cinema (Cinema I, the affect image), replacing psychological representation with bringing affects themselves forth into presence (with the help of portrayed features): sadness, fear, desire, boredom. In this case we are confronted with a close-up of a mouth: a battleground (see the Nike mouthguard that boxers wear for protection), an orifice associated with poetic declamation, with the noble act of speech, with expressing concepts and thoughts, and also an emblem of the biological acts of screaming, vomiting, and spitting. In this sense, Mirutziu’s works perfectly illustrate Bataille’s theory on the world’s duality, on the double connotation of the sacred (Lat. sacer) which simultaneously signifies sainthood and the accursed, the act of killing.”

[RO]

“Un demers înrudit, înscris pe aceeași traiectorie a finitudinii și transgresivității este cel al artistului clujean Alex Miruțiu care în cele două lucrări expuse la București testează limitele corpului și ale identității de gen și orientare sexuală. În Feeding the Horses of all heroes, 2010, performance înregistrat la Accademia di Romania din Roma, instituție conservatoare, artistul se lansează într-un exercițiu cathartic al căderii și recuperării. Travestit într-un model de modă, obiect predefinit al admirației, și înarmat cu recuzita corespunzătoare (pantofi cu toc înalt, ținute senzuale, expresie absentă, de nepătruns), el parcurge recurent un catwalk sub privirea atentă a publicului. Chiar dacă pentru o scurtă perioadă el pare a se conforma identității de vedetă specializată în trăire aparentă, artistul rupe parcurgerea ritmică printr-o neașteptată cădere (gest marcat sonor cu un dramatic zgomot metalic, dizarmonic) care apoi se va repeta ritmic. Acest ritual al căderii (coordonată existențială asociată de filosofi cu pierderea sinelui autentic în favoarea unor trăsături impersonale: ce se spunese credese poartă) pare a invoca nu doar condiția artistului și instituția fashion-ului ci întreaga societate a spectacolului (Guy Debord) în care astăzi ne trezim angrenați ca dispozitive, corpuri docile, organe, spectatori anesteziați și izolați, identități prefabricate.

Contrastul dintre cădere și recuperare readuce în discuție cercetările lui Mirutziu asupra luptei scriitoarei Iris Murdoch cu pierderea memoriei și maladia Alzheimer, confirmând abilitatea artistului de a scoate din ascundere finitudinea umană, limitele corpului, voinței, limbajului, anduranței, de a recupera frumusețea și eroismul ce inevitabil se ascund în eroare, în fragilitatea umană. Același contrast revelează un nou tip de tensiune, tensiunea ființei umane între verticalitate și orizontalitate. În acest sens Mirutziu aderă după modelul lui Bataille și Rosalind Kraus la o estetică a informului, a materialismului de bază, o estetică de recuperare a corpului și a fluidelor sale. Scopul acesteia este depășirea idealismului și a pudibonderiei, orizontalizarea, acceptarea faptului că deși capetele noastre se îndreaptă către cer, legătura noastră cu pământul, cu orizontala, rămâne esențială.

Aceeași deconspirare a infatuării omului modern de a fi depășit – odată cu desprinderea de orizontală – stadiul animalic, axa biologică gură-anus, însuflețește și portretul Doings for a Living (2018)Imaginea funcționează după modelul gros-planului deconspirat de Deleuze în cărțile sale despre cinema (Cinema I, Imaginea afect) substituind reprezentării psihologice aducerea la prezență (cu ajutorul trăsăturilor portretizate) a afectelor înseși: tristețea, frica, dorința, plictiseala. În acest caz suntem confruntați cu planul apropiat al unei guri: câmp de luptă (vezi accesoriul Nike purtat de boxeri pentru protecție), orificiu asociat cu declamarea poetică, cu actul nobil al vorbirii, cu exprimarea conceptelor și gândurilor dar totodată emblema actelor biologice de a striga, vomita sau scuipa. În acest sens, lucrările lui Mirutziu ilustrează exemplar teoria lui Bataille despre dualitatea lumii, despre dubla conotație a sacralității (sacer lat.) ce simultan semnifică sfințenia și blestemul, crima.”